anghelina

”Aici este soarele meu,
aici sunt prietenii mei
și fântânile,

aici orizontul este pe rând
roată,
deal,
inimă,
aici, din părinții părinților mei
au zburat treptat zilele
și s-au rostit cuvintele
și s-au desfrunzit așteptări
și au căzut ploi
și au luminat patimi,

și la umbra foștilor arbori
fostele frunți
au vegheat călătoriile orelor…

Inima mea
atunci
era Mâine,
sângele meu
încălzea un timp nenăscut,
glasul meu netrezit
clătina în miezul semințelor
netrezitele ramuri.

Aici s-au aprins focuri
și s-au arat vetre
și s-au rostit cuvinte
și s-au îngropat frunți
și au fost zile și nopți
și s-au rostogolit râuri
și, la umbra foștilor arbori,
fostele dragoste
mi-au trimis pe rând
auzul și văzul
și vocea
și culoarea părului
și cuvintele
și foșnetul pașilor mei
în iarba prezentului.

Văzul meu e o trecere ,
auzul meu e o trecere,
sângele meu e cea mai frumoasă călătorie
spre inima dulcelui Mâine
pe care
îl voi numi fiul meu
și îi voi da cuvintele mele
și ochii
și soarele meu
și râurile,

și îl voi pune stăpân peste numele meu
și amintirea mea
și izbânzile

aici, pe aceste coline,
unde eu voi fi mai departe
roată,
deal,
inimă”

Cezar Baltag