anghelina

Just another www . weblog . ro weblog

poate voi invia din fraze

Caut?-m?. E diminea?? pe lume
P?mntul
?i o triste?e grea ca p?mntul m? apas?
Tu ndep?rteaz? te rog de pe mine cu palmele cu lopata cu vsla
cei doi metri de p?mnt
cei doi metri de triste?e
cei doi metri de stamb? ai rochiei mele de s?rb?toare

C?ci toate m? strivesc ?i m? strng

Scoate-m? pe bra?e afar? – pe lume e diminea?? – scoate-m? la lumin?
spal?-m? cu mult? ap? c?ldu??
a?a
cum se scald? mor?ii ?i pruncii

Da. Caut?-m?. Am nevoie de tine. Lipe?te cuvintele unul de altul
f? fraze lipe?te frazele pe pielea mea
da scrie cu saliv? pe mine la nevoie scrie cu limba
o scrisoare o carte o rug?minte
va fi rochia mea

Rochia Martei cea de toate zilele

Ia-m? n bra?e cuprinde-m? r?suce?te-m? ca pe-o p?pu??:
e trziu pentru amndoi este att de trziu st?m pe muchie
deci d?-mi aceast? a doua ?ans?:

poate ca Laz?r voi nvia

Marta Petreu

***

…,,ca m?n?stirea dintr-un Lemn,,…

Mi-am nseninat gndurile
Pn? cnd au nceput s? se vad?
n ele
Mun?ii.

Iat?-i cu aur ?i uraniu
?i cu celelate minerale
Mai evoluate,
Care au bl?nuri scumpe ?i coarne
?i copite sau aripi
?i sunt fericite sub form? de via??
Iat?-i reci ?i amenin??tori
?i plini de pr?p?stii,
De-asupra c?rora roata soarelui
Scr?ie toat? ziua
Sco?ndu-ne, de b?ut, timp proasp?t,
Tocmai din fundul p?mntului

Nu ?tiam, nu ?tiam
C? am atta geologie n mine,
?i c?-n vrful ei
Sufletul meu ?ade
M?re? ?i de neclintit
Ca M?n?stirea dintr-un Lemn!,,

,,Mun?ii,, Marin Sorescu

***

/www.youtube.com/watch?v=DRCEwy5XQSs&feature=related

***

http://www.youtube. com /watch?v=FCLpqkIDlXs

***

***

VIA?A NU ?INE DECT DURATA FIORURILOR NOASTRE
E.Cioran

***

***

De-abia plecasesi. Te-am rugat s? pleci.
Te urm?ream de-a lungul molatecii poteci,
Pn-ai pierit, la cap?t, prin trifoi .
Nu te-ai uitat o dat? napoi!

Ti-a? fi f?cut un semn , dup? plecare ,
Dar ce-i un semn din umbr?-n dep?rtare?

Voiam s? pleci, voiam si s? r?mi.
Ai ascultat de gndul ce-l dinti.
Nu te oprise gndul f?r? glas.
De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi r?mas?

Tudor Arghezi

***

… din cugetarile lui Petre ?u?ea

1. Se spune c? intelectul e dat omului ca s? cunoasc? adev?rul. Intelectul e dat omului, dup? p?rerea mea, nu ca s? cunoasc? adev?rul, ci s? primeasc? adev?rul.

2. Am avut revelatia c? n afar? de Dumnezeu nu exist? adev?r. Mai multe adev?ruri, zic eu, raportate la Dumnezeu, este egal cu nici un adev?r. Iar dac? adev?rul este unul singur, fiind transcendent n esent?, sediul lui nu e nici n stiint?, nici n filozofie, nici n art?. Si cnd un filozof, un om de stiint? sau un artist snt religiosi, atunci ei nu se mai disting de o bab? murdar? pe picioare care se roag? Maicii Domnului.

3. Acum, mai la b?trnete, pot s? spun c? f?r? Dumnezeu si f?r? nemurire nu exist? adev?r.

4. O bab? murdar? pe picioare, care st? n fata icoanei Maicii Domnului n biseric?, fat? de un laureat al premiului Nobel ateu – baba e om, iar laureatul premiului Nobel e dihor. Iar ca ateu, ?sta moare asa, dihor.

5. Eu cnd discut cu un ateu e ca si cum as discuta cu usa. ntre un credincios si un necredincios, nu exist? nici o leg?tur?. ?la e mort, sufleteste mort, iar cel?lalt e viu si ntre un viu si un mort nu exist? nici o leg?tur?. Credinciosul crestin e viu.

6. Ateii si materialistii ne deosebesc de animale prin faptul c? nu avem coad?.

7. Ateii s-au n?scut, dar s-au n?scut degeaba.

8. Eu nu detest burghezia. Eu m-am l?murit c? un om care vrea s? fie bogat nu este un p?c?tos. Spunea odat? un preot b?trn: Circul? o zical? c? banul e ochiul dracului. Eu nu-l concep ca ochiul dracului, eu l concep ca pe o scar? dubl?. Dac?-l posezi, indiferent n ce cantit?ti, si te misti n sus binef?c?tor pe scar?, nu mai e ochiul dracului. Iar dac? cobori, atunci te duci cu el n infern, prin vicii, prin l?comie si prin toate imperfectiile legate de orgoliu si de pofta de st?pn.

9. Nu pot evita nepl?cerile b?trnetii si nu m? pot sup?ra pe Dumnezeu c? m-a tinut pn? aproape la nou?zeci de ani. ns? b?trnii au o supap? foarte nteleapt?: au dreptul la nerusinare. O nerusinare nelimitat?. Cnd m? gndesc la suferintele b?trnetii, mi dau seama c? n natura asta oarb? cel mai mare geniu este geniul mortii. Faptul c? murim, de cele mai multe ori la timp, este un semn al dragostei lui Dumnezeu pentru noi.

10. Eu snt iudeocentric n cultura Europei, c?ci dac? scoti Biblia din Europa, atunci Shakespeare devine un glumet tragic. F?r? Biblie, europenii, chiar si laureatii premiului Nobel, dormeau n cr?ci. Stiinta si filozofia greac? snt foarte folositoare, dar nu snt mntuitoare. Prima carte mntuitoare si consolatoare pe continent – suveran? – e Biblia.

11. Exist? o carte a unui savant american care ncearc? s? motiveze stiintific Biblia. Asta e o prostie. Biblia are nevoie de stiint? cum am eu nevoie de Securitate.

12. Luther, ct e el de eretic si de zevzec, a spus dou? lucruri extraordinare: c? creatia autonom? e o cocot? si c? nu exist? adev?r n afar? de Biblie. Mie mi-a trebuit o viat? ntreag? ca s? aflu asta. El nu era asa b?trn cnd a dib?cit chestia asta, c? era c?lug?r augustin… Mie mi-a trebuit o viat? ca s? m? conving c? n afar? de Biblie nu e nici un adev?r.

13. Shakespeare, pe lng? Biblie, – eu demonstrez asta si la Sorbona – e scriitor din G?esti.

14. n afara slujbelor bisericii, nu exist? scar? c?tre cer. Templul este spatiul sacru, n asa fel nct si vecin?t?tile devin sacre n prezenta lui.

15. Stii unde poti c?p?ta definitia omului? – te ntreb. n templu. n biseric?. Acolo esti comparat cu Dumnezeu, fiindc? exprimi chipul si asem?narea Lui. Dac? Biserica ar disp?rea din istorie, istoria n-ar mai avea oameni. Ar disp?rea si omul.

16. n biseric? afli c? existi.

17. Ce pustiu ar fi spatiul dac? n-ar fi punctat de biserici!

18. n afar? de c?rti nu tr?iesc dect dobitoacele si sfintii: unele pentru c? n-au ratiune, ceilalti pentru c? o au ntr-o prea mare m?sur? ca s? mai aib? nevoie de mijloace auxiliare de constiint?.

19. Platon are un demiurg care nu e creator, ci doar un meserias de geniu, fiindc? materia i premerge. Prima idee de creatie real?, au adus-o n istorie crestinii.

20. De creat doar zeul creaz?, iar omul imit?. Eu cnd citesc cuvntul creatie – literar?, muzical?, filozofic? – lesin de rs. Omul nu face altceva dect s? reflecte n litere, n muzic? sau n filozofie petece de transcendent?.

21. Cum s? fie creatura creator? ”Hai tat?, s?-ti ar?t mosia pe care ti-am f?cut-o cnd nu eram n viat?…” P?i cum s? fie creatura creator?

22. Omul e un animal care se roag? la ceva. Caut? un model ideal. Si uneori nimereste, alteori, nu. Cei care au descoperit modelul ideal si succesiunea fenomenului din el snt crestinii. Crestinismul nu poate fi identificat cu nici un sistem filosofic, monist, dualist, sau pluralist.Crestinismul este pur si simplu. Despre crestinism, Bergson spune c? noi l respir?m. Are materialitatea aerului. Seam?n? cu aerul. Noi sntem crestini f?r? s? vrem. Si cnd sntem atei sntem crestini: c? respir?m crestinismul cum respir?m aerul.

23. Crestinismul nu e ideologie, c? atunci se aseam?n? cu marxismul. Religia e expresia unui mister tr?it, or ideologia e ceva construit.

24. A fi cresti nseamn? a cobor Absolutul la nivel cotidian. Numai sfintii snt crestini absoluti. Altminteri, crestinismul, gndit real, e inaplicabil tocmai pentru c? e absolut.

25. Suveran fat? de natur?, supus Divinit?tii, nemuritor si liber prin dep?sirea extramundan? a conditiei sale – acesta este omul crestin.

26. Nimic nu poate inlocui crestinismul; nici toat? cultur? antic? precrestin?. Eu snt de p?rere c? apogeul Europei nu e la Atena, ci n Evul Mediu, cnd Dumnezeu umbla din cas? n cas?. Eu definesc str?lucirea epocilor istorice n functie de geniul religios al epocii, nu n functie de ispr?vi politice.

27. Iisus Hristos este eternitatea care puncteaz? istoria.

28. Dac? nu cunosti revelat – prin gratie divin? – sau inspirat, nu cunosti nimic. De pild?, povestea cu m?rul lui Newton, care a c?zut. Nu stiu unde am citit eu stupiditatea asta: ”Il tomba dans une mditation profonde qui l?a conduit jusqu?a la loi de la gravitation universelle”. Si eu spun: dac? Newton gndea pn? la Judecata de Apoi, nu descoperea nimic! Dar el a fost mult mai ntelept. Cnd a fost ntrebat cum a descoperit gravitatia, a zis: Am fost inspirat. P?i scrie pe m?r, sau scrie undeva n natur? ” legea gravitatiei”? Fenomenele lumii interioare si ale lumii exterioare tac. Iar omul autonom si orgolios creds c? exploreaz? lumea interioar? si exterioar? cu jocul lui de ipoteze si c? descoper? ceea ce vrea el. El caut?; dar eu spun c? el caut?, nu c? afl?. Sau dac? afl?, trebuie s? fie ca Newton, inspirat.

29. Bergson e mai cuviincios ca Aristotel si zice c? democratia e singurul sistem compatibil cu libertatea si demnitatea uman?, dar are un viciu incurabil: n-are criterii de selectiune a valorilor. Deci democratia e sistemul social n care face fiecare ce vrea si-n care num?rul nlocuieste calitatea… Triumful cantit?tii mpotriva calit?tii. Bergson a fost acuzat n micul dictionar filozofic al lui Stalin c? e fascist.

30. F?r? s? gndesc n stilul darwinismului social, nu pot s? r?mn indiferent la incapacitatea democratiei de a asigura selectiunea natural? a valorilor. Democratii gndesc corpul social aritmetizat: num?r? capetele toate si unde e majoritate, hai la putere. Sufragiul turmei! Asta e p?rerea mea despre democratie.

31. Eu cred c? omul e f?cut de Dumnezeu si cred c? Dumnezeu n-a instalat nici un drac n el. Nu pot s? spun c? Dumnezeu a f?cut un om purt?tor de drac. Dac? omul e f?ptura lui Dumnezeu, dracul intr? ocolit acolo, nu intr? cu voia Lui.

32. Un filozof care se zbate fie s? g?seasc? argumente pentru existenta lui Dumnezeu, fie s? combat? argumentele despre inexistenta lui Dumnezeu reprezint? o poart? spre ateism. Dumnezeul lui Moise este neatributiv. Cnd l ntreab? Moise pe Dumnezeu: Ce s? le spun ?lora de jos despre Tine? – Dumnezeu i spune: Eu snt cel ce snt.

33. n fata lui Dumnezeu, geniul e v?r primar cu idiotul.

34. Binele si r?ul snt conceptele pedagogiei lui Dumnezeu fat? de oameni.

35. C?rui b?rbat nu-i plac femeile? n primul rnd la iubesti pentru farmecul lor, si n al doilea rnd le iubesti pentru c? fac oameni.

36. Eu ncerc o experient?: ncerc s? m? deparazitez de filosofie, de p?duchernita metafizicii. Cioran s-a deparazitat mai demult, desi face filozofie. Un prieten de-al meu zice: te deparazitezi, dar folosesti sculele ei. Da, dar dac? m? urc n tren, nu nseamn? c? zeul meu e calea ferat?.

37. n Evul Mediu s-a formulat de c?tre filozofii sireti teoria adev?rului dublu: secundum fidem – adev?rul dup? credint? si secundum rationem – adev?rul dup? ratiune, ca s? aib? cale liber? pentru filozofie. Adic? s? r?t?ceasc? pn? i ia dracul… C? poti, n filozofie, s? r?t?cesti pn? devii n?uc. Ce-au realizat filozofii prin autonomia lor? Nimic! N-au nici un adev?r.

38. Babele evlavioase merg la absolut rugndu-se, iar filozoful tr?nc?nind silogisme.

39. Francmasoneria doreste puterea cu lozinci democrate. Nu snt religiosi, au o singur? religie: propria lor doctrin?. Pe dusmani i anuleaz? social. Au o structur? supranational?, deci snt antinaturali. Toti cei care aspir? la unitatea speciei om anuleaz? principiul competitiei ntre popoare; anuleaz? nsusi principiul civilizatiei moderne, n?scut? prin lupt?.

40. Geniul e relief, noutate, inventie, creare de epoc? si stil. Nu e neap?rat un ntelept, ci un suprainteligent. Geniile snt originale, n m?sura n care originalitatea e posibil?. n fond, maxima mea a fost aceasta: Dumnezeu este creator, iar omul imitator. Prin ncercarea de a imita mereu Divinitatea, prin proximitatea fat? de divin, geniul e mai apropiat de cer; dar nu snt n m?sura n care e apropiat sfntul.

41. n fata lui Dumnezeu nu exist? genii, Dumezeu lucrnd nu cu genii, ci cu oameni.

42. Dumnezeu a f?cut lumea si pe om; si cu om a ncoronat creatia sa. Si l-a ns?rcinat s? cunoasc? lucrurile. De-acolo vine denumirea lor. – Originea primordial? a capacit?tii de a determina numele lucrurilor, care este o operatie logic?; originea mistic? a gndirii logice.

43. Aparitia unui mare gnditor e pentru creier ca o baie pentru un om care a muncit, a asudat, s-a murd?rit si se spal?. Gndirea este o ”sp?lare” a creierului. Asta m? face cteodat? s? cred c? gndirea nu e din creier si c? acest creier e numai un sediu… De ce gndirea nu e produs? de creier, care e numai un sediu? Fiindc? n-o produc toate creierele. Dac? inteligenta ar fi produsul creierului, atunci ntre Goethe si nea Ghit? n-ar mai fi nici o diferent?.

44. Am auzit odat? un profesor de la Politehnic?; am avut impresia c? asist la un balet de ursi. Dac? ntr-un salon, ntr-un colt, unul fumeaz? si tace, ?la e inginer… Inginerul e practic, savantul nu e practic. Cnd i s-a spus lui Max Planck, creatorul fizicii cuantice, c? s-a mai g?sit o aplicatie, el a spus: care e, m?? Uite care… – Ca s? vezi, nici nu m-am gndit!

45. Inteligenta, orict de mare nu e suficient? pentru a te cur?ta de prejudec?ti. Cu ct inteligenta e mai mare, cu att prejudecata e mai voinic?, pentru c? ai aparat s-o justifici.

46. ntrebat fiind cum ntelege gndirea, n form? pur? sau n exemple, Nae Ionescu a r?spuns: exemplele au fost l?sate de Dumnezeu pe p?mnt pentru ca ideile s? fie sesizate senzorial si de prosti.

47. Nu stiu de ce gluma asta de-a face istorie se practic? att de mult. Dac? ai cultul istoriei, ai cultul aparitiei si disparitiei; e consolator acest joc? Istorismul, adic? perspectiva istoric? asupra vietii si lumii, a dus n cimitir. Ne nec?m n istorie. Pentru c? istoria nu te nvat? numai s? faci ceva, ca popor; cu istoria tot ce nsemnezi n interiorul unui popor devine discutabil prin faptul c? nu poti, la infinit, s? lucrezi la facerea ta, ci dispari si apare altcineva care, chiar dac? nu te nlocuieste, te prelucreaz?. Si dac? nu poti iesi din devenire, nu poti sc?pa de tristete; tristetea metafizic? e fructul devenirii. Snt prosti istoricizanti care se consoleaz? prin devenire. Devenim mai civilizati, nu? Sau mai culti… Adic? murim ca si caprele, numai c? e mare lucru c? exist? Kant, Descartes, exist? Newton, m? rog, attia mari creatori de cultur?, si exist? si f?uritorul de religie, Hristos – dar nu ne intereseaz?!

48. Istoria e ntemeiat? pe istoria dintre Eva si dracul. Asa ncepe istoria, aceast? r?t?cire a omului, ca o damnatie. ar la aparitia lui Hristos, atunci s-au suprapus teandric omul divinizat si divinitatea om si istoria a fost anulat?.Cioran are o afirmatie extraordinar?: Istoric este tot ceea ce este supraistoric. Crestinismul a punctat supraistoric, desi a ap?rut n istorie.

49. Snt dou? mari discipline guvernate de principiul ireversibilit?tii: termodinamic? si istoria.

50. Nu e om, Kant. N-a reusit s? fie om cu toat? stabilitatea lui. Iar badea Gheorghe, care se sincronizeaz? cu clopotele de la biseric?, e laureat al premiului Nobel pe lng? Kant.
51. Legionarismul era n nsesi ideile epocii, dar leginarismul nu putea s? ias? cstig?tor deoarece avea la baz? o eroare – nationalismul absolut, care este impracticabil. De la excesul de nationalism li s-a tras sfrsitul legionarilor.

52. La comunisti, dac? nu esti cu ei – sau nu mai esti cu ei – nseamn? c? esti legionar. De ce acest ”sindrom legionar” la bolsevici m? ntrebati? Fiindc? legionarii snt singurii romni care n-au avut n dictionar la litera G cuvntul glum? si cnd i prindea pe comunisti era vai de cozonacul lor.Dar de fapt, nici comunistii nu stiu de glum?; ?sta-i punctul lor comun cu legionarii.

53. Nu se poate spune c? miscarea legionar? n-a fost puternic?! N-a avut rezultate pozitive fiindc? extremismele snt greu suportabile. Nici fascismul italian n-a durat, nici national-socialismul german n-a durat si erau similare cu miscarea legionar?. Deosebirea dintre ele si miscare este aspectul religios al misc?rii legionare. Nici fascismul si nici national-socialismul n-aveau caracter religios. Hitler era cu mituri germanice, Mussolini era ateu. ntr-o ntrunire se spune, Mussolini s-a uitat la ceas si a zis: i dau ultimatum lui Dumnezeu ca n cteva minute s? m? tr?sneasc? dac? exist?! Si apoi s-a uitat la ceas. Au trecut minutele si a demonstrat c? Dumnezeu nu exist?.

54. Unde e omul, n imanent?, absolut liber? ntr-o bisericut? din lemn din Maramures, unde sacerdotul crestin vorbeste de mistere, de taine, si se las? nv?luit de ele ca si credinciosii.

55. Omul e liber si eliberat numai n templul crestin, acolo, n ritual, cnd se comunic? tainele care i nv?luiesc deopotriv? si pe sacerdot, si pe credinciosi. Ca s? fii cu adev?rat liber, trebuie s? nlocuiesti infinitul si autonomia gndirii cu credinta n Dumnezeul crestin: ”Robeste-m? Doamne, ca s? fiu liber!” (Imitatio Christi)

56. Libertatea eu o asem?n cu o frnghie ag?tat? de undeva, de sus. Te poti urca pe ea la cer, participnd la actul mntuirii tale crestine, sau poti s? cobori n ntuneric. Bipolaritatea libert?tii. Dup? crestini, libertatea este vehicolul cu care poti s? cobori n ntuneric, dac? esti vicios. Infractorii snt primitivii actuali, pentru c? ei nu snt adaptabili la morala zilnic? si o calc? fiind liberi. Am nv?tat la nchisoare c? omul e un animal stupid, deoarece confisc? libertatea semenilor s?i. Tiranul e un om absurd si lipsit de rusine. Nu i e rusine s? si chinuie semenii. Oricum sntem captivi n univers. Ne ajunge aceast? groz?vie. Dar s? intensifici aceast? captivitate pn? la nivelul pusc?riei – numai omul e capabil de asemenea nebunie.

57. Liberatea omului e partea divin? din el.

58. Limba romn? are virtuti complete, adic? poate fi vehicol a tot ce se ntmpl? spiritual n om. E foarte greu de mnuit. Prin ea poti deveni vultur sau cnt?ret de stran?. Limba romn? are toate premisele valorice pentru a deveni o limb? universal?, dar nu stiu dac? e posibil acest mars istoric. Dac? am fi fost un popor cuceritor… Noi, romnii, nu punct?m universalitatea nic?ieri. Si asta ne face sceptici. Ceea ce ne lipseste este ndr?zneala.

59. Luciditatea este o limpezire a spiritului nimicitoare. Cnd esti lucid esti n fata cimitirului. A fi lucid nseamn? a-ti da seama perfect de limitele si neputintele tale. Luciditatea este o categorie dizolvant?. n m?sura n care Dumnezeu trebuie primit, si nu nteles, la Dumnezeu nu ai acces prin luciditate.

60. M? ntreba Marin Preda cum era cu macedoromnii si i-am zis: domnule Preda, macedoromnii nu snt romni, snt super-romni, romni absoluti. Att de n?p?stuti si goniti, au instinct national de fiar? b?tut?. Iar eu si dumneata pe lng? ei, avem fort? domestic? de rate. M?c?im. Am stat cu macedoromni n temnit?. i b?teau pn? i omorau, dar nu declarau nimic. Au o b?rb?tie perfect?.

61. A sti la scar? uman?, poate fi folositor – dar n nici un caz mntuitor.

62. E mai mntuitoare o rug?ciune ntr-o biseric? din G?iesti dect Platon.

63. Ideea mortii absolute st? la baza smintelii moderne.

64. Heidegger spune asa: ca s? iesi din anonimat, trebuie s? tr?iesti nelinistea perspectivei neantului zilnic. El te ndeamn?, Heidegger, s? tr?iesti murind absolut n fiecare zi!

65. Moartea m? determin? s? fiu esential. M-a impresionat foarte mult sunetul p?mntului c?znd pe cosciugul lui Nae Ionescu.

66. Mortii antici nu snt deloc frumosi. Numai mortii crestini snt. Am g?sit totusi la Homer un mort de toat? frumusetea: Pentensileea, regina amazoanelor, omort? de Ahile. Si plnge Ahile c? a omort frumusetea asta de femeie… Si-atunci Tersit – vocea poporului muncitor – se apuc? s? insulte cadavrul Pentensileei. Ahile i d? un pumn si-l omoar? – pe poporul muncitor – c?-i obraznic si c? insult? cadavrul ?leia. Aici am v?zut asadar o frumusete , desi n principiu, mortii antici nu snt frumosi. Crestinii snt cei care au introdus masca frumoas? a mortului.

67. Cine slujeste lui Cronos este obsedat de imaginea cimitirului.

68. Omul e guvernat pe p?mnt de dou? morale: de morala dogmelor, care e crestin? si etern?, adic? absolut?, si de morala normelor, care, ca moral? laic?, e construit? pe putin?tatea si imperfectiunea omului. Morala laic? nu poate fi desprins? de morala absolut? si ea arat? c? omul se misc? asimptotic la perfectiune, pe care n-o poate atinge niciodat?.

69. Morala n sine, autonom?, e mai primejdioas? pentru religie dect ateismul. Stiinta moravurilor, ca teoretizare a moralei laice, este din punctul de vedere al Absolutului religios egal? cu zero. Seam?n? cu Mersul trenurilor , dup? p?rerea mea. Poti s-o schimbi, ca pe tren, la care statie vrei. Omul autonom nu e capabil s? creeze o ordine moral?. O primeste de sus, sau nu o primeste deloc. Cum e posibil? morala public?? Prin nst?pnirea absolut? a moralei religioase crestine. Dogmele crestine trebuie s? porunceasc? normele morale, care, f?r? ele, nu se deosebesc de Mersul trenurilor dect prin obiect. Morala public? ntr-un stat crestin trebuie s? stea sub imperiul certitudinii dogmelor crestine reflectate imperfect de omul m?rginit. Dac? nu situ?m Biserica deasupra statului, ne afl?m n treb? si face fiecare ce vrea.

70. Elitele morale snt mai presus dect cele intelectuale. Mie mi plac oamenii care fac judec?ti. Cei care fac silogisme snt fat? de adev?r, cum snt curcile alea care se ncurc? printre popice.

71. Napoleon face adev?rata istorie a Revolutiei franceze. Un om care a ref?cut ordinea natural?, punnd parul pe haimanalele de pe ulit?. Cnd a fost ntrebat cum si explic? intrarea armatelor sale n T?rile de Jos ca pe bulevard, n timp ce regii Frantei se pinteau la ele zadarnic, Napoleon a r?spuns: N-au intrat armatele Frantei, ci ideile revolutionare de pe drapel! ncepuse o nou? filozofie a istoriei, cu Napoleon.

72. F?r? nemurire si mntuire, libertatea e de neconceput. Omul, dac? nu are n substanta lui ideea nemuririi si mntuirii, nu e liber. Seam?n? cu berbecul, cu capra, cu oaia…

73. Omul a depasit conditia de animal abia atunci cnd n el a ap?rut ideea nemuririi, care nu trebuie confundat? nici cu pemanenta speciei, nici cu conceptia estetic? a gloriei.

74. F?r? Dumnezeu omul r?mne un biet animal rational si vorbitor, care vine de nic?ieri si merge spre nic?ieri. Si el r?mne asa chiar dac? este laureat al premiului Nobel sau m?tur?tor. Cnd, unde si n ce scop a ap?rut el n calitatea asta de om? Dac? se ntreab? singur si nu e un zeu n dreptul casei care s?-i reveleze data nceputului, nseamn? c? omul r?mne un biet animal rational care vine de nic?ieri si merge spre nic?ieri.

75. Renasterea italian?, unde omul este situat n centrul universului, este eretic? din punct de vedere crestin. Autonomizarea puterii omului este n sine demonic?. P?rerea mea este c? omul este cel mai semnificativ, de fapt, singurul care este om, este homo religiosus.

76. Aotonomia spiritual? a omului este iluzorie si ea se misc? perpetuu ntre Dumnezeu si dracul. F?r? credint? si Biseric?, omul r?mne un simplu animal rational si muritor, rationalitatea avnd doar caracterul unei mai mari puteri de adaptare la conditiile cosmice dect restul dobitoacelor. Cnd zici c? omul e un animal rational, si muritor, rationalitatea avnd doar caracterul unei mai mari puteri de adptare la conditiile cosmice dect restul dobitoacelor. Cnd zici c? omul e un animal rational, atributul rationalit?tilor l distinge de restul viet?tilor, nescotndu-l din perspectiva mortii absolute.Moartea devine relativ?, ca o trecere numai prin religie – stiinta, orict de savant?, nescotnd omul dect aparent din regnul animal. Nici o consolare c? eu m? deosebesc de elefant sau de capr? pentru c? fac silogisme, dac? apar si dispar n mod absurd din natur?.

77. Scara valorilor umane contine: sfntul, eroul, geniul si omul obisnuit – dincolo de acestia situndu-se infractorul. Sfntul, eroul si geniul snt f?r? voia societ?tii, care e obligat? s?-i recunoasc?. Nimeni nu-ti contest? dreptul la existent? dac? esti om obisnuit, dar nimeni nu trebuie s? fac? confuzie ntre tine, sfnt, erou si geniu. Oamenii snt egali n fata legii, adic? trebuie respectati ca atare, dar nu confundati, nu f?cuti identici, c? e o gogoas?… Nimeni nu-ti contest? dreptul la o viat? normal? dac? porti masca de om. Numai c? dac? esti mediocru, nu trebuie s? te instalez n vrf, pentru c? nu e nici n interesul t?u. Acolo trebuie s? stea cei dotati. Sfntul st? n fruntea tablei valorilor pentru c? el face posibil? tr?irea absolutului la scar? uman?. Eroul se consum? f?cnd istorie si nedep?sind sfera laicului. Eroul este admirat – asa cum este si geniul – dar nimeni nu i se nchin?, chiar dac? fapta lui aduce foloase reale omului. n vreme ce sfntul se situeaz? dintru nceput n eternitate, eroul moare n istorie, pentru c? urma pe care o las? el, ca om mplinit, este fixat? doar n timp si n spatiu.

78. Omul nu e o sum? de miliarde de celule sau de organe. C? nu snt independente nici ficatul, nici rinichii, nici stomacul, nici creierul, nici sistemul osos . Omul, ca ntreg nu poate fi gndit dect biblic; stiintific, nu. Moise e mai valabil dect ultima noutate evolutionist? a stiintei.

79. Umanitatea o iubesti lesne. Pe om mai greu.

80. Personalitatea e acel individ nzestrat cu capacitatea de a se d?rui. Eroul este o personalitate, deoarece nu-si mai apartine.

81. Eu am afirmat odat? ntr-un salon, c? Platon este miscarea spiritului nl?untru eternit?tii. Cnd gndim, toti sntem platonicieni. Dac? eu ncerc s? gndesc universul, trebuie s? mut Biblia n universul nghetat al ideilor platonice. Asta nseamn? meditatia. Platon a intuit cel mai bine jalea omului neputincios n fata esentelor.

82. Fat? de m?retia lui Hristos, Platon e un personaj m?runtel si cuviincios. Pe Platon poti s?-l scuturi si constati c? arhetipurile lui snt filozofice, dar dac? muti arhetipurile acstea n n religia lui Hristos, devin modurile n care el vede divinitatea. Platon n-are divinitate, pentru c? la el divinitatea e un simplu ”demiurg”, ceea ce n greceste nseamn? ”meserias”.

83. Am dorit dintotdeauna s? fac o tez? de doctorat cu tema Aflarea n treab? ca metod? de lucru la romni.

84. La ntreb?rile fundamentale ”de ce?” si ”n ce scop?” aporetica rural? romneasc? r?spunde: ”d-aia”.

A venit odat? un frantuz la noi, cu niste masini, iar una nu functiona tocmai cum trebuie. Dar romnul zice: merge si asa! Trebuie s? sc?p?m de acest ”mege si asa”; c? ”merge si asa” nseamn? c? merge oricum. Nu oricum, nu oriunde, nu oricnd si nu orice.

85. La pusc?rie am demonstrat vreme de dou? ore c? istoria romnilor dezgolit? de crucile de pe scuturile voievozilor e egal? cu zero. C? doar voievozii nu s-au b?tut pentru ridicarea nivelului de trai! Istoria se face cu Biserica.

86. Cum v?d participarea romnilor de acum la mntuirea lor? – Simplu. Ducndu-se la biseric?. Si folosind stiinta ca peria de dinti. Tot ce spune stiinta s? nu-i lase cu gura c?scat? si tot ce spune un pop? de la Cucuietii din Deal s? considere adev?r ritualic.

87. Am f?cut o m?rturisire ntr-o curte cu sase sute de insi, n nchisoarea de la Aiud. Fratilor, am zis, dac? murim toti aici, n haine v?rgate si n lanturi, nu noi facem cinste poporului romn c? murim pentru el, ci el ne face onoarea s? murim pentru el!

88. Protestantismul est o religie cobort? la rangul de moral? pentru gr?dinita de copii.

89. Pudoarea crestin? e att de pur?, nct carnea eroticului crestin, cap?t? pecetea spiritului, ceea ce pn? la crestini n-a realizat nimeni.

90. Eu cred c? r?zboiul nu e f?cut de oameni; e mult prea serios. l face Dumezeu. Cum ne d? si cutremure, ne d? si r?zboi.

91. Cei mai crnceni si mai str?luciti soldati snt cei ai popoarelor religioase. Cnd mori sub drapel, te gndesti c? te duci la str?mosi. Dar o armat? care face asta e ca aceea a lui Wilhelm al II-lea, n care fiecare soldat avea o cruce la gt pe care scria Gott mit uns.

92. Prima functie a unei religii reale este consolatoare, fiidc? religie am l?tra precum cinii. Ne nastem, tr?im, ne mboln?vim, mb?trnim si murim. Si ntreg peisajul speciei om culmineaz? n cimitir. Destinul uman nu e o invitatie la fericirea de-a tr?i. Singurul mod de-a evita nelinistea metafizic? a cimitirelor este religia. Cu religia intri n cimitir n plimbare. Cu filozofia intri n cimitir – cum a intrat prietenul meu Cioran – prin disperare.

93. Cine n-a putut fi nlocuit?? Religia! Iar filozofia care speculeaz? autonom, face onanie mintal?. Si dac? vrea s? scoat?, s? extrag? esente din stiintele naturii, e parazit. Att! Nu ndr?znesti s? spui despre religie, teologal vorbind, – dac? esti cinstit – c? a fost nlocuit? de filozofie sau de stiint?. Un crestin ti spune c? adv?rul se defineste prin jocul celor dou? lumi: cea de aici o oglindeste imperfect pe cea de dincolo. Spune contra dac? poti!

94. Religia este principiul uniformizator al speciei umane si este singura salvare n care se poate vorbi despre egalitate.

95. Religia transform? poporul ntr-o mas? de oameni culti.

96. ntre un laureat al premiului Nobel care nu s-a idiotizat complet si a r?mas religios si un t?ran analfabet nu exist? nici o diferent?.

97. Nivelul meu intelectual, chiar dac? snt savant, nu dep?seste nivelul unui pop? obscur din B?r?gan. Pentru c? preotul ?la, n ritualul lui din biserica aia din lemn sau piatr?, st? de vorb? cu absolutul.

98. Stiinta se misc? asimptotic la absolut. Arta se misc? asimptotic la absolut. Stiinta este sediul folosului si arta este sediul pl?cerii.

99. Religia este sediul adev?rului transcendent n esent? si unic ca principiu unic al tuturor lucrurilor. Religia se situeaz? peste ultimele speculatii teoretice ale stiintei, prin adev?rul absolut unic, care e Dumnezeu. S? vin? un laureat al premiului Nobel ateu. Ce-o s?-mi spun? el? O bab? care cade n fata icoanei Domnului str?b?tut? de absolut e om, si ?la e dihor laureat.

100. n Ispita de pe munte – retro satana – Iisus spune: ”mp?r?tia mea nu e din lumea aceasta” Asta-i nemaiauzit! Du-te n mp?r?tia Lui cu trenul sau cu racheta dac? poti. Nu poti! not?m n Univers ca mormolocii, si lumea lui Hristos se situeaz? transcendent ca-n Ispita de pe munte, n mod etern.

101. Revolutia este o naintare pe loc. Nimic nu mai poate fi inventat dup? facerea lumii; doar dac? te situezi n afara ei si creezi o lume nou?. Revolutia nu adaug? nimic Ideilor lui Platon.

102. Revolutia francez? n-a fost o revolutie, nici revolutia rus? n-a fost o revolutie. Nu exist? revolutii, ci doar tehnici insurectionale n b?t?lia pentru putere (Curzio Malaparte). Dac? e o ”restructurare” a omului, aceasta s-a ntmplat o singur? dat? n timp, la aparitia lui Hristos.

103. Asa am spus eu n temnit?: Domnule colonel – eram sase sute de insi ntr-o curte nchis? – nu ve-ti fi voi, comunistii, niciodat? revolutionari pn? nu veti imita pe cel mai generos zeu pe care l-a dat istoria lumii, pe Hristos. n parabola cu oaia r?t?cit?, un p?stor p?r?seste o turm? ntreag? n c?utarea unei oi. S? stiti, asta se cheam? ”unanimism moral crestin”. Fiindc? n universul lui Hristos o celul? care mai palpit? ntr-un muribund e mai valoroas? dect toate galaxiile posibile.

104. Poarta spre Dumnezeu este credinta, iar forma prin care se intr? la Dumnezeu e rug?ciunea. Rug?ciunea e singura manifestare a omului prin care acesta poate lua contact cu Dumnezeu. Gndit? crestin, rug?ciunea ne arat? c? umilinta nalt?, iar nu coboar? pe om.

105. Am spus eu odat? c? dac? un preot din B?r?gan, cnd se roag?, este Dumnezeu cu el, atunci preotul ?la nlocuieste toat? Academia Romn?….

106. Sfntul are forta de coeziune a pietrei.

107. Un sfnt poate fi si analfabet, dar e superior unui geniu, fiindc? ideea de sfintenie e legat? de ideea de minune. Un sfnt poate face o minune. Geniul face ispr?vi, nu minuni. Lumea, acum e ancorat? n cultul genialit?tii ca sl?vire a progresului n afar?. Att. Or, cu ct sntem mai avansati, mecanic si material, cu att sntem mai departe de esenta real? a lumii, de sfintenie.

108. Singurii oameni care nu pot fi suspectati c? se nfioar? n fata mortii snt sfintii.

109. A fi sfnt nseamn? a fi suveranul t?u perfect.

110. M-a ntrebat odat? Nae Ionescu ce cred despre evreul acesta, despre Pavel. Stii ce i-am spus? – ?sta nu-i om, domnule, este toat? Mediterana.

111. Trei ore am vorbit atunci n curtea nchisorii, de Platon si despre Hristos. Zice colonelul: V? rog s? scrieti ce-ati vorbit, ca nu cumva ministrul de interne Dr?ghici s? spun? c? snt solidar cu dumneavoastr?. – Domnule colonel, cum s? fim noi solidari? Eu tocmai d-aia am venit aici, c? nu sntem solidari unii cu altii…

112. Este incorect s? ai dispret fat? de tehnic?. Eu nu snt tehnocrat , ns? recunosc c? n b?t?lia pentru adaptare, tehnica este universal util?. Dar asta nu nseamn? c? tehnica poart? n ea dimensiunea infinitului.

113. Cnd va disp?rea ultimul t?ran din lume – la toate popoarele, vreau s? spun – va disp?rea si ultimul om din specia om. Si atunci or s? apar? maimute cu haine.

114. T?ranul este omul absolut.

115. I-am spus eu p?rintelui St?niloaie c? nu m? consider un Socrate. Dar cum v? socotiti? Pop?, zic. Si unde aveti parohia? – N-am parohie, dar spovedesc pe unde pot.

116. Desi snt bolnav si neajutorat, nu mi pare r?u c? exist. ncerc eu s?-mi par? r?u, dar n-are sens. Stiti de ce? Pentru c? eu constat, n mod evident, c? exist. Ceea ce m? confisc? pesimismului de a m? autonega este evidenta existentei mele. Omul care se sinucide n-a constatat c? e om. N-a reusit s? intuiasc? existenta sa. S? se tr?iasc? pe sine. Eu nu m? pot sinucide – indiferent de starea mea, s?n?tate sau boal? – fiindc? nu m-am f?cut eu. N-am venit cu voia mea pe lumea asta. Si nici n-am s? plec de voie din ea. ?sta este jocul fundamental al existentei mele.

117. Am avut si discipoli… Nu se putea s? nu am discipoli, fiindc? snt un om vorb?ret. Toat? suferinta mea se datoreste poftei mele de a vorbi f?r? restrictii…

118. A fost ntrebat un t?ran, n nchisoare: ce ntelegi din tot ce spune Petre Tutea ! Zice: nu nteleg nimic, dar e o groz?vie!

119. Cnd am v?zut, n nchisoare, c? tot regimul care mi se aplic? e inoperant – puteam eu, ca om, s?-mi explic asta? Si atunci m-am gndit c? exist? o fort? supracosmic?, transcendent?, numit? Dumnezeu. Numai El putea face isprava asta, ca eu s? scap de nl?ntuire. Pentru c?, personal, nu m? pot dez-l?ntui si elibera. Iar a vietui acolo, la nchisoare, f?r? asistenta Lui nu se poate; au fost oameni care au murit… Atunci s-a n?scut n mine credinta nelimitat? n atotputernicia si atotbun?tatea divin?.

120. Am devenit un gnditor crestin cnd mi-am dat seama c? f?r? revelatie, f?r? asistent? divin?, nu pot sti nici cine snt, nici ce este lumea, nici dac? are vreun sens sau nu, nici dac? eu am vreun sens sau nu. Nu pot sti de unul singur. Cnd mi-am dat seama c? f?r? Dumnezeu nu poti cunoaste sensul existentei umane si universale.

121. M-a ntrebat cineva odat?: M? Petric?, tu cnd te asezi la masa de scris cum scrii? – Snt emotionat de fila goal?. Prima mea grij? e s? nu fiu pndit de demonul originalit?tii. Urm?resc s? nu fiu original si s? fiu cuviincios. – Esti inspirat? – Nu, nu st? niciodat? un zeu n coltul camerei mele cnd scriu eu. Snt foarte nelinistit. Eu, care snt crestin… Am dou? nelinisti; s? nu se afle n expunerea mea nici o inadvertent? terminologic? si nici o impietate.

122. Nu m? intereseaz? trecutul. De cte ori m? ntreab? cineva cnd m-am n?scut, spun c? ntr-unul din anii trecuti.

123. Treisprezece ani de nchisoare… Aveam doar o h?inut? de pusc?rias. Ne d?deau o zeam? chioar? si m?m?lig? fript?. M-au b?tut… M-au arestat acas?. Nici nu tin minte anul… Cnd m-au anchetat am lesinat din b?taie. Iac?t? c? n-am murit! Am stat la Interne trei ani. Am fost dup? aceea la Jilava, la Ocnele Mari si pe urm? la Aiud. Eu m? mir cum mai snt aici. De multe ori mi doream s? mor. Am avut mereu lasitatea de-a nu avea curajul s? m? sinucid. Din motive religioase… Treisprezece ani! Nu pot s? povestesc tot ce-am suferit pentru c? nu pot s? ofensez poporul romn spunndu-i c? n mijlocul lui s-au petrecut asemenea monstruozit?ti.

124. M-a ntrebat un anchetator: De ce ai vorbit mpotriva noastr?, dom?le? – N-am vorbit, dom?le. – Cum n-ai vorbit? – P?i mpotriva voastr? vorbeste tot poporul romn. Ce s? mai adaug eu? Si mi-au dat 20 de ani munc? silnic? f?ra motive. Mi s-a prezentat sentinta de condamnare ca s? fac recurs. La cine s? fac recurs, la Dumnezeu?

125. Am fost solicitat, n nchisoare, s? scriu pentru revista Glasul patriei, ca si Nichifor Crainic. Mi s-a p?rut ciudat s? fii arestat si s? scrii, s? meditezi. Adic? s? spui: v? multumesc c? m-ati arestat! Asta era o porc?rie nemaipomenit?, s? obligi un detinut s? scrie. El poate s?-si scrie memoriile, dar nu pentru tine, ?la care-l persecuti…

126. Eu, cultural, snt un european, dar fundamentul spiritual e de t?ran din Muscel. La nchisoare, grija mea a fost s? nu fac neamul romnesc de rs. Si toti din generatia mea au simtit aceast? grij?. Dac? m? schingiuiau ca s? m?rturisesc c? snt tmpit, nu m? interesa, dar dac? era ca s? nu mai fac pe romnul, m? l?sam schingiuit pn? la moarte. Eu nu stiu dac? vom fi apreciati pentru ceea ce am f?cut; important e c? n-am f?cut-o niciodat? doar declarativ, ci c? am suferit pentru un ideal. E o monstruozitate s? ajungi s? suferi pentru un ideal n mod fizic.

127. Definitia mea este: Petre Tutea, romnul. Am ap?rat interesele Romniei n mod eroic, nu diplomatic. Prin iubire si suferint?. Si convingerea mea este c? suferinta r?mne totusi cea mai mare dovad? a dragostei lui Dumnezeu.

128. Eu n-adun nimic. mi spunea un pop?, zice, p?i dumneavoastr? v? risipiti asa, v? poate fura oricine… Zic: uite, p?rinte, eu, zic, am adoptat conceptia regelui Frantei n materie de risipire a ideilor mele. Conceptia lui despre cartof. Cnd au venit cartofii din America, t?ranii nu-i cultivau. ”S? mnc?m noi buruiana asta din p?mnt…” Ce a zis regele Frantei? ”M?, seam?n?, m?, cartofi pe mosia mea si, cnd or vedea t?ranii c? i p?zesc, or s?-si dea seama c?-s lucru bun. L?sati-i s? fure, c? asa se r?spndesc cartofii n tar?.”

129. Odat?, n hol la Athne Palace, m-a arestat Securitatea pe motiv c? fac specul?. Cu ce? i-am ntrebat. Nu mi-au r?spuns. Si atunci mi-am adus aminte de vorba unui prieten de la Cluj: ”Cu idei, frate, cu idei!”

130. Un umanist pur, adic? indiferent religios, practic? formele vietii de jungl?, mpingnd cruzimea pn? la forma gratuit? a bestialit?tii tigrului. Vremea noastr? este plin? de astfel de exemplare.

131. Umanismul este una din formele grave ale r?t?cirii omului modern, care pleac? din antropocentrismul Renasterii. n Renastere, ”titanii” s-au umflat prin autocunoasterea necunoasterii. Ei nu se cunosteau pe ei nsisi si au crezut c? s-au descoperit ca oameni.

132. Omul – javra asta biped?, pe care eu l consider ”animal prost”, homo stultus – atunci cnd se screme s? fac? singur ordine, adic? cnd practic? umanismul, l nlocuieste pe Dumnezeu cu el. Nic?ieri Dumnezeu n-a avut de furc? cu dracul mai mult dect n sacrul spatiu al Italiei. Acolo, adic?, unde s-a n?scut umanismul n Renastere.

133. (Vlad Tepes) are meritul de a fi pus pe tronul Moldovei pe cel mai mare voievod romn, pe Stefan cel Mare. Cu armele! Are meritul c? l-a si b?tut. Si are mai ales meritul c? a cobort morala absolut? prin tepele puse n cur la nivel absolut. Dormeai cu punga de aur la cap si ti-era fric? s? n-o furi tu de la tine. ?sta-i voivod absolut, Vlad Tepes. P?i f?r? ?sta istoria romnilor e o pajiste cu miei!


Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X